Astăzi se împlinește un an de când un război lipsit de logică, asemeni oricărui război, seceră vieți și mutilează suflete. Câtă tristețe poate aduce și câte situații greu de înțeles și de descris pentru cei care privesc de după linia lui fierbinte.
A fost un an în care am făcut tot ce mi-a stat în putere pentru a coordona acțiuni prin care am venit în sprijinul ucrainenilor, fie trimițând ajutoare, fie găsindu-le locuri de cazare temporară sau pe perioadă îndelungată în județul nostru.
Tot ce îmi doresc este să se termine aceste vremuri dificile, caracterizate de pandemie, de războaie, de seisme puternice. Să știu că nu vor mai fi și alți copii care vor crește fără tați, nu vor fi mame fără fii și nici soții fără bărbații lor. Să aibă oamenii o casă, un viitor și liniște! Ce bine ar fi să cuprindă liniștea pământul!